Articles

Consiliul Concurenței - Monitorizarea prețurilor pentru carburanți

23 Octombrie 2017

Piața carburanților, prin specificul său, va fi supusă constant analizei autorităților de concurență. Atenția de care se “bucură” această piață nu este una particulară, limitată la autoritatea noastră de concurență, acesta este, să spunem, trendul European și chiar cel internațional. De unde vine acest interes al autorităților de concurență?

PNSAMihaela Ion, Managing Associate și Vanessa Nistor, Associate
Popovici Niţu Stoica & Asociaţii

Tocmai din specificul acestor piețe - piețe, care potrivit Consiliului Concurenței, sunt “oligopolistice, dominate de companii petroliere, membre ale unor grupuri internaționale cu vastă experiență în acest domeniu dar și cu resurse financiare importante” și unde prețurile sunt considerate ridicate[1]. Aceasta structură a pieței se regăsește și la nivelul altor state ale Uniunii Europene (e.g. Germania).

Tocmai din cauza acestui specific, aceste piețe au constituit obiectul unor investigații sectoriale[2] și analize, inclusiv la nivelul Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică.[3]

Pe modelul autorităților sus-menționate, și Consiliul Concurenței a analizat această piață. În urma analizei sale, în anul 2016, Consiliul Concurenței a emis o serie de recomandări specifice în acest sector[4]. Măsura implementării unui sistem de monitorizare a prețurilor carburanților a fost chiar în topul recomandărilor emise de Consiliul Concurenței pe această piață.

În acest sens, în data de 18.10.2017, Consiliul Concurenței a anunțat că va realiza un comparator de prețuri pentru carburanți, asemănător celui care a fost implementat pentru produsele alimentare[5]. Guvernul a aprobat în aceeași zi Memorandumul privind crearea unui sistem de monitorizare a prețurilor pentru carburanți.

Experiența altor state

Atât Germania, cât și Italia au implementat sisteme similare de monitorizare a prețurilor carburanților. Prin modul de transmitere a informațiilor către consumatori, se pare că sistemul propus spre implementare în Romania ar urma modelul german și nu modelul italian descris mai jos.

Germania

Din 2013, în Germania, autoritatea de concurență (Bundeskartellamt) obligă companiile care operează benzinării să raporteze, în timp real, prețurile practicate pentru cele mai utilizate tipuri de combustibil la Market Transparency Unit for Fuels.[6]

Ce este specific la acest sistem

Market Transparency Unit for Fuels colectează date referitoare la preț de la approximativ 14,750 stații de benzină din Germania. Aceasta structură nu publică și nici nu transmite direct datele referitoare la prețuri consumatorilor. Aceste date sunt comunicate consumatorilor de către furnizorii (privați) autorizați de servicii de informații pentru consumatori[7] prin intermediul diverselor aplicații dezvoltate de aceștia.

Pentru a monitoriza efectele acestui sistem, autoritatea de concurență publică anual un raport privind activitatea Market Transparency Unit for Fuels[8].

Până la momentul de față, acest sistem pare că nu a avut efectul scontat de autoritatea de concurenţă - scăderea prețului carburanților. Din contră, prețurile carburanților pare că au crescut pe piața din Germania.[9]

Concluziile raportului din 2017

Potrivit Președintelui autorității de concurență din Germania, Andreas Mundt : “Diferențele de prețuri pe durata unei zile sunt încă mari. Putem oferi conducătorilor auto câteva repere. În medie, carburantul este mai ieftin între 6 pm și 8 pm. Încercați să evitați alimentarea pe timp de noapte, atunci prețurile sunt de cele mai multe ori la cel mai ridicat nivel. Sunt șanse mari ca o benzinărie care este mai ieftină decât alta să rămână așa. Nu există diferențe semnificative între zilele săptămânii în parte, chiar și de Paști sau de Rusalii, carburantul nu este semnificativ mai scump decât în alte perioade. Diferențele mari de prețuri arată că este eficient să utilizezi datele colectate de Market Transparency Unit. Alegerea unei benzinării ieftine aduce economii financiare consumatorului și ridică gradul de presiune concurențială asupra companiilor petroliere. Astfel, succesul Market Transparency Unit depinde și de consumatori”.

Italia

În Italia, încă din 1994, au fost implementate sisteme similare de monitorizare a prețurilor carburanților care au suferit de-a lungul vremii numeroase modificări. Aceasta pentru că nu toate formele pe care le-a îmbrăcat acest sistem au fost întotdeauna cele mai potrivite.

Modelul inițial al sistemului (informațiile conținute), coroborat cu sistemele individuale utilizate de societăți pentru anunțarea modificărilor de preț și cu datele publice referitoare la structura prețurilor, ducea la o transparență excesivă și la riscul creșterii coluziunii/cartelizării între societățile de pe piață. În unul din cazurile investigate pe piața de carburanți, autoritatea de concurență din Italia a atras atenția asupra faptului că astfel de platforme care centralizează informații cu privire la preț (în special atunci când erau incluse prețuri viitoare/propuse pentru implementare) pot facilita coluziunea dintre concurenți.[10] În concret, autoritatea de concurență italiană a afirmat că pe o piață de tip oligopol, deja transparentă, implementarea unei astfel de sistem de monitorizare ar transparentiza excesiv piața și ar facilita coordonarea prețurilor.

În prezent, pe site-ul Ministerul Dezvoltării Economice, există o platformă unde sunt disponibile prețurile, comunicate de companiile petroliere, care sunt practicate în timp real.[11]

Concluzii

În  funcție de modul în care va fi implementat acest sistem, acesta poate duce la două rezultate: informarea consumatorului cu date care să îi permită acestuia să economisească bani sau transparentizarea excesivă a pieței, care să nu aibă efectul scontat.

Pe modelul German, rezultatele, efectele produse de acest sistem se vor determina în urma rapoartelor de analiză anuale întocmite, menținerea unui astfel de sistem, putând fi justificată numai de dovedirea efectelor benefice produse la nivel de piață/consumator.

Autori: Autori: Mihaela Ion, Managing Associate și Vanessa Nistor, Associate Popovici Niţu Stoica & Asociaţii
Articol apărut în publicația BizLawyer pe data 23 Octombrie 2017.


  1. http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket10/id10897/recomandari_piata_carburanti.pdf
  2. http://www.bundeskartellamt.de/SharedDocs/Publikation/EN/Sector%20Inquiries/Fuel%20Sector%20Inquiry%20-%20Final%20Report.pdf?__blob=publicationFile&v=14
  3. https://www.oecd.org/competition/CompetitionInRoadFuel.pdf
  4. http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket10/id10897/recomandari_piata_carburanti.pdf
  5. A se vedea comunicatul de presă a Consilului Concurenței disponibil aici:
    http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket12/id12905/memo_carburanti_oct_2017.pdf
  6. Structura ce face parte din autoritatea de concurență din Germania. Pentru mai multe detalii:
    http://www.bundeskartellamt.de/SharedDocs/Meldung/EN/Pressemitteilungen/2013/12_09_2013_MTS-Start.html?nn=3591568
  7. http://www.bundeskartellamt.de/EN/Economicsectors/MineralOil/MTU-Fuels/mtufuels_node.html
  8. http://www.bundeskartellamt.de/SharedDocs/Meldung/EN/Pressemitteilungen/2017/09_02_2017_MTS_K_Jahresbericht.html
  9. https://www.econstor.eu/bitstream/10419/140879/1/859464369.pdf
  10. Autoritatea de concurență din Italia, Decizia I681 – Prezzi dei carburanti in rete, 20 decembrie 2007
  11. https://carburanti.mise.gov.it/OssPrezziSearch/ricerca

Valid XHTML 1.0 Transitional