Press Reviews

Antreprenorii trebuie să acorde o atenţie sporită schimbărilor frecvente din legislaţia fiscală, într-un context în care o modificare apărută "peste noapte" poate afecta semnificativ planificarea financiară a unei companii, susţine Monica Chiurtu, partener în cadrul Popovici, Niţu, Stoica şi Asociaţii.

"În primul rând, antreprenorii trebuie să fie atenţi la toate aceste reglementări fiscale care se schimbă foarte des. Poate să fie o lege nouă, apărută peste noapte, care să-ţi dea peste cap tot ce ai bugetat sau tot ce ai avut în vedere la începutul anului respectiv", a spus ea în cadrul emisiunii de business ZF Live.

În acest context, una dintre cele mai sensibile zone rămâne cea a cheltuielilor deductibile. Companiile trebuie să îşi pregătească din timp documentaţia justificativă, astfel încât, în cazul unui control, să poată demonstra rapid că respectivele cheltuieli sunt realizate în scopul desfăşurării activităţii.

"La cheltuielile deductibile trebuie să aibă mare atenţie la documentele justificative cu care probează aceste cheltuieli, să aibă în vedere faptul că sunt în scopul desfăşurării activităţii, să le aibă pregătite deja, ca atunci când vine Fiscul în control să nu stea să le caute, să fie într-o relaţie de conlucrare cu autorităţile fiscale. (...) Vor veni nişte modificări fiscale şi după ce vom intra în OCDE şi trebuie să fie prudenţi şi atenţi la toate aceste posibile reglementări viitoare."

România continuă să aibă un nivel redus al veniturilor fiscale raportate la PIB – aproximativ 28%, faţă de 36-37% media Uniunii Europene. Diferenţa de aproape 10 puncte procentuale pune presiune pe autorităţi să identifice zonele unde se pierde baza de impozitare. Potrivit Monicăi Chiurtu, evaziunea fiscală este semnificativă în zona TVA şi a contribuţiilor sociale.

"Există evaziunea la TVA, există la aceste contribuţii sociale, mai sunt recomandări ca şi în direcţia proprietăţilor să fie făcute nişte modificări şi de aceea se discută acum de taxa pe proprietate şi cum ar trebui impozitate clădirile şi terenurile la valoarea lor de piaţă reală şi nu după nişte criterii administrative. Ştiu că şi aici vor să se introducă un sistem e-proprietate, aşa cum există la e-factura, RO e-transport şi aşa mai departe. Există şi aici o recomandare de la OCDE ca să se reglementeze, pentru că şi din proprietăţi se pot obţine venituri fiscale mai mari. De asemenea, din câte ştiu, se urmăreşte şi o impozitare progresivă, ca să plăteşti cote mai mari de contribuţii şi impozitare pentru venituri mai mari", a explicat reprezentanta Popovici Niţu, Stoica şi Asociaţii.

"Instanţele trebuie să analizeze şi să verifice acele criterii de dependenţă. Dacă o persoană care a fost încadrată sau angajată cu un contract de prestări servicii era considerată dependentă sau independentă de societatea beneficiară şi se verifică de la caz la caz. Pe lângă faptul că se verifică nişte criterii din Codul fiscal. Poţi să verifici cu cinci ani în urmă, aici nu este termen de prescripţie a obligaţiilor fiscale, dacă ţi le-ai îndeplinit în termenul de prescripţie. Şi aici se fac verificări la situaţii, contracte, adică vezi dacă persoana respectivă era în trecută în organigramă sau dacă cerea concediu, dacă venea zilnic la serviciul respectiv. Apar şi în transport alternativ, la IT apar astfel de situaţii, acestea au fost cele mai cele mai uzuale", a explicat ea.

Procesul de digitalizare a ANAF a crescut semnificativ eficienţa controalelor fiscale. Autorităţile au acum acces aproape în timp real la datele financiar-contabile ale contribuabililor, ceea ce le permite să iden­tifice mai rapid eventualele neconformităţi.

"Digitalizarea a ajutat foarte mult în controalele ANAF. În primul rând, ANAF are acces în timp real la tot ce un contribuabil are în evidenţele sale, acces la baza de date şi la situaţia contabil-fiscală a societăţii".

"Atunci îi este mai uşor să urmărească în timp real în baza lor de date si situaţiile fiscal-contabile ale contribuabililor. Pe de altă parte, a fost mai uşor şi din perspectiva depunerii documentelor în procedurile de control fiscal, s-au desfăşurat mai cu rapiditate. Însă în continuare au fost şi situaţii în care a fost necesară prezenţa noastră sau a altor contribuabili la sediul organului fiscal în vederea controlului. Da, într-adevăr, digitalizarea a eficientizat acest proces şi în procedura de control fiscal, prin modul de comunicare, de predare a documentelor."

În acelaşi timp, relaţia dintre contribuabili şi inspectori s-a schimbat: comunicarea este mai directă, iar interacţiunea mai rapidă, inclusiv prin email sau telefon.

"Chiar am observat o şi mai mare deschidere a inspectorilor fiscali la discuţiile cu contribuabilul. Dacă până acum câţiva ani de zile aveai un număr de telefon fix la care nu răspundea nimeni, acum ai deja un număr de telefon al inspectorului, adresă de email. Asta este de curând", a detaliat Monica Chiurtu.

În anul 2025, prejudiciile totale constatate de ANAF au fost doar de 450 de milioane de lei, faţă de 4,95 miliarde lei prejudicii totale constatate în 2024.

"Informaţia aceasta este contrar aşteptărilor sau declaraţiilor ANAF, care spunea că a intensificat controalele fiscale şi că sunt de recuperat şi că sumele ar fi fost mai mari în urma acţiunilor. Probabil că în urma contoarelor respective s-a concluzionat că nu ar exista bază legală pentru emiterea unor decizii de impunere pentru sume mai mari, adică nu-mi explică altfel decât că contribuabilii ar fi reuşit să convingă autorităţile fiscale", spune Monica Chiurto.

Ea subliniază că, în practică, controalele nu au scăzut ca intensitate, vizând atât marii contribuabili, cât şi sectoare precum HoReCa sau transportul alternativ.

"Poate că ei au desfăşurat mai puţine de controale, deşi nu prea nu prea ştiu cum, pentru că din practică ştim că s-au intensificat şi că tot timpul au ca obiectiv verificarea contribuabililor şi tot timpul sunt tematici ale ANAF, adică controlează şi marii contribuabili, dar şi pe cei din HoReCa şi pe cei din transportul alternativ. Mai sunt şi sancţiuni acelea contravenţionale RO e-transport, deci activitatea este. Şi noi vedem din controale fiscale la care participăm şi din activitatea instanţă că sunt controale. Probabil că tranzacţiile controlate au fost mai mici, ca să ajungi la un prejudiciu mai mic, că altfel nu ştiu cum se poate explica sau au fost mai convingători contribuabilii şi nu s-a finalizat cu emiterea unor decizii de impunere controlul fiscal, deşi mai puţin probabil."

Ce a mai declarat în cadrul emisiunii de business ZF Live:

► Ar fi ideal să fie o conformare voluntară, spre asta mizează şi ANAF. Din câte ştim din declaraţiile recente ale domnului Nica, preşedintele ANAF, spre aceasta se tinde şi chiar se urmăreşte ca fiecare contribuabil să-şi declare corect şi să procedeze corect conform normelor fiscale. Însă, în practică, din câte se vede, sunt multe situaţii care conduc la sancţionări, la emiterea unor decizii de impunere în sarcina contribuabilului, precum şi sancţiuni contravenţionale la diferite regimul la ROe-transport sau în alte aspecte fiscale.

► Din câte ştim noi, au fost multe controale fiscale ale ANAF şi în 2025 s-au urmărit situaţiile în care persoane care sunt angajate sau activează în temeiul contractelor de prestări servicii au fost recalificate ca şi contracte individuale de muncă. Prin urmare s-a considerat că în mod nelegal acele persoane au prestat activităţile în calitate de persoane independente, deoarece regimul fiscal este mai favorabil pentru persoanele independente raportat la baza impozabilă asupra cărora se calculează contribuţiile.

► Au mai fost situaţii în care ANAF s-au orientat înspre contractele intragrup încheiate cu persoane afiliate. Şi aici, la fel, au fost numeroase controale şi este foarte important din perspectiva contribuabilului să-şi documenteze foarte bine aceste contracte, să aibă documente justificative, să demonstreze realitatea tranzacţiilor, necesitatea prestării sa acelor servicii intragrup, precum şi faptul că ele au fost derulate în scopul activităţi economice.

► Prin urmare, am avut situaţii şi dosare în care am reuşit să demonstrăm că acel contribuabil în mod corect a considerat că sunt deductibile cheltuielile cu serviciile intragrup. Însă există şi alte situaţii în care organele fiscale şi apoi instanţele au considerat că n-ar fi deductibile, deci ele există. ANAF urmăreşte în continuare aceste situaţii.

► Recent, cea mai mare provocare a fost legată de acest impozit minim pe cifra de afaceri, care a adus multe provocări contribuabililor, şi de impozitul pe cifra de afaceri, special cel din domeniul petrol şi gaze. În ceea ce priveşte impozitul minim pe cifra de afaceri, noi chiar am reuşit să obţinem o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu neconstituţionalitatea articolului 18 indice 1 din Codul Fiscal, care reglementează acest impozit minim pe cifra de afaceri, pentru că, în opinia noastră, s-ar încălca mai multe dispoziţii constituţionale aici, justa aşezare a sarcinilor fiscale, dreptul de proprietate, egalitatea în faţa legii fiscale, libertate economică.

► Acum să vedem ce va decide Curtea Constituţională. Oricum, el este reglementat să se aplice până anul acesta, deci până la sfârşitul lui 2026 şi din ce am mai văzut şi din recomandările OECD nu prea sunt nici ei pro acest impozit.  S-a constatat că s-au făcut nişte distorsiuni şi pentru multe companii chiar a fost o problemă, pentru că ele nu înregistrau impozit pe profit sau aveau impozit pe profit minim şi atunci erau obligate cele cu venituri de peste 50 de milioane de euro să plătească acest impozit minim pe cifra de afaceri, care de anul acesta măcar s-a mai redus, adică de la 1% a devenit 0,5%.

► După aceea există tot timpul cam toate controalele fiscale, controlându-se aceste contracte intra-grup cu persoane afiliate, mereu se analizează dosarul preţurilor de transfer, adică se analizează dacă preţurile acelor servicii achiziţionate de societăţile din intra-grup sunt la preţul de piaţă sau nu.