Press Reviews

Suveranitatea datelor devine o nouă provocare pentru companii. Nu mai contează doar unde sunt stocate informaţiile, ci şi cine le poate accesa şi utiliza

Ziarul Financiar | 11 noiembrie 2026

ZF Digital Summit 2026
♦ Folosirea instrumentelor AI de către angajaţi, fără reguli stabilite la nivelul companiei, poate duce la pierderea controlului asupra datelor 
♦ Suveranitatea datelor nu trebuie confundată cu securitatea cibernetică sau confidenţialitatea 
♦ Dependenţa de modele AI dezvoltate în afara Europei poate afecta, pe termen lung, competitivitatea economiei europene

Pe măsură ce tot mai multe companii folosesc servicii de cloud şi instrumente de inteligenţă artificială, apare şi întrebarea legată de controlul asupra datelor. Nu mai este suficient ca o firmă să ştie unde îi sunt stocate informaţiile, ci trebuie să înţeleagă şi cine are acces la ele, în ce condiţii pot fi utilizate şi ce prevederi legale se aplică.

Acestea sunt doar câteva dintre aspectele care cântăresc tot mai mult în relaţia dintre companii şi furnizorii de tehnologie, după cum a reieşit din discuţiile de la cea de-a 16-a ediţie a summitului ZF Digital '26 "De la digitalizare, la companii construite digital. În era AI, ce tehnologii justifică investiţiile în 2027?".

"Cel mai valoros activ al unei companii sunt datele. De aici, discuţia depăşeşte spaţiul digital şi se referă la locul în care sunt stocate aceste date şi la cine are acces la ele. Acest lucru face parte din principiul suveranităţii digitale, dar trebuie corelat în continuare cu guvernanţa datelor", a declarat Ion Georgescu, Country Manager România & Moldova la Bitdefender.

În opinia sa, companiile trebuie să ştie exact unde le sunt stocate datele, cine are acces la ele şi cum sunt folosite de furnizorii de tehnologie. Odată cu extinderea utilizării inteligenţei artificiale, apare şi întrebarea dacă informaţiile puse la dispoziţia furnizorilor sunt folosite inclusiv pentru antrenarea modelelor AI.

O altă problemă ţine de legislaţia aplicabilă datelor, mai ales în situaţiile în care acestea sunt stocate în Europa, dar pot fi accesate sau prelucrate de companii din afara Uniunii Europene.

Pe de altă parte, accelerarea digitalizării este însoţită de dezvoltarea rapidă a reglementărilor, ceea ce obligă firmele să acorde mai multă atenţie implicaţiilor juridice ale investiţiilor în tehnologie.

Lucian Bondoc, Managing Partner al Bondoc & Asociaţii, a explicat că firmele trebuie să analizeze separat componentele unui proiect digital, de la infrastructura fizică şi software până la date, proprietate intelectuală şi resurse umane, pentru că fiecare poate intra sub incidenţa unor reglementări diferite.

"Există o tendinţă oarecum naturală în rândul antreprenorilor, care sunt foarte grăbiţi şi vor să facă foarte multe lucruri într-un timp scurt, de a neglija anumite componente juridice sau, pur şi simplu, de a subestima complexitatea cadrului de reglementare", a spus Lucian Bondoc.

El a atras atenţia că, în România, companiile şi antreprenorii solicită destul de frecvent asistenţă juridică după ce au luat deja anumite decizii, spre deosebire de firmele străine, care tind să consulte avocaţii înainte de implementarea unor proiecte.

O altă problemă ridicată de reprezentanţii industriei este confuzia dintre securitatea cibernetică, confidenţialitatea informaţiilor şi suveranitatea datelor, concepte care sunt legate între ele, dar nu au aceeaşi semnificaţie.

Konstantinos Stavropoulos, Head of Product Management, AI & Data Analytics Solutions la AUSTRIACARD Holdings, a atras atenţia că organizaţiile nu transferă către furnizorii externi doar date, ci uneori şi fluxuri de lucru, cunoştinţe şi elemente care ţin de modul în care îşi desfăşoară activitatea.

"Când vorbim despre suveranitate, trebuie mai întâi să înţelegem ce înseamnă acest concept. De multe ori, discuţia se limitează la date, dar pierdem din vedere informaţiile, care nu sunt acelaşi lucru, precum şi fluxurile de lucru şi cunoştinţele acumulate în companii. Atunci când apelează la furnizori externi, organizaţiile nu transferă doar date, ci şi elemente care ţin de modul în care îşi desfăşoară activitatea."

În practică, această problemă devine şi mai importantă atunci când angajaţii utilizează instrumente de inteligenţă artificială fără ca organizaţia din care fac parte să aibă reguli clare privind informaţiile care pot fi introduse în aceste sisteme.

Andrei Negulescu, Chief Growth Officer la Matricia Solutions, a explicat că unele companii sunt îngrijorate de utilizarea individuală a instrumentelor AI de către angajaţi, deoarece pierd controlul asupra datelor transmise şi asupra modului în care acestea sunt procesate.

Soluţia propusă de acesta este integrarea AI în procesele de lucru deja existente, astfel încât companiile să păstreze controlul asupra datelor prelucrate, dar şi asupra sarcinilor pe care inteligenţa artificială le poate îndeplini. Din perspectiva lui Lucian Bondoc, discuţia despre suveranitatea digitală depăşeşte nivelul fiecărei companii şi priveşte inclusiv capacitatea României şi a Europei de a avea acces la tehnologii asupra cărora să păstreze un anumit control.

"Dacă România, fie individual, fie ca parte a unui bloc mai mare, nu va avea acces propriu, într-o formă care să îi asigure şi un anumit control sau drept de proprietate, la un model de inteligenţă artificială capabil să genereze prosperitate, situaţia va fi foarte dificilă", a avertizat acesta.

În opinia sa, dependenţa exclusivă de modele de inteligenţă artificială dezvoltate şi controlate în afara ţării sau a spaţiului european poate deveni un dezavantaj pe termen lung, mai ales în condiţiile în care tehnologia ar putea schimba inclusiv modelul socioeconomic.

Evenimentul ZF Digital '26 a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Vodafone, Anytime (by Interamerican), Bitdefender, CEC Bank, BRD – Groupe Société Générale, CloudXEdge, ING, AustriaCard Holdings, Bondoc & Asociaţii, Cargus, Matricia, Popovici Niţu Stoica & Asociaţii, SmartBill, XTB, Wonderful, Ericsson, Corporate Intelligence Agency.

Konstantinos Stavropoulos, Head of Product Management, AI & Data Analytics Solutions,  AUSTRIACARD Holdings

► Când vine vorba despre suveranitatea datelor, prima întrebare este: ce înseamnă, de fapt, aceasta?  Uităm uneori că, atunci când vorbim despre date, lăsăm deoparte informaţiile, care nu sunt chiar acelaşi lucru, precum şi fluxurile de lucru şi cunoştinţele.

► Companiile nu transferă către furnizorii externi doar datele, ci şi fluxurile de lucru, modul în care îşi desfăşoară activitatea.

► Securitatea cibernetică nu este acelaşi lucru cu suveranitatea.  La fel, confidenţialitatea este un alt concept.

Ion Georgescu, Country Manager Romania & Moldova la Bitdefender 

► Suveranitatea datelor este un pilon strategic. Un aspect important este cel legat de criminalitatea informatică. Există o corelaţie între ameninţările cibernetice, suveranitatea datelor, acces, cine gestionează toate aceste date, cine poate prelua şi procesa aceste date.

► Este o parte a programului de educaţie care încă ne lipseşte, indiferent dacă vorbim despre furnizorii de tehnologie, despre cei care au rolul de apărători sau despre autorităţi.

► Cel mai valoros activ al unei companii sunt datele. Discuţia depăşeşte spaţiul digital şi se referă la locul în care sunt stocate aceste date şi la cine are acces la ele.

Monica Iancu, Partner Bondoc & Asociaţii 

► Vorbim de foarte multă legislaţie pe zona AI. Aşa cum avem un Cod Civil, un Cod al Urbanismului, probabil o să avem un Cod Digital.

► Pe partea de reglementare, ceea ce a ţinut  scena ocupată a fost obligaţia de a te înregistra din punct de vedere al legii privind securitatea cibernetică. Avem o ordonanţă de urgenţă care impune obligaţii de reglementare şi foarte multe entităţi cad sub incidenţa legii respective.

► Nevoia de a rămâne în siguranţă, de a proteja business-ul vine mai degrabă din necesitatea de zi cu zi, nu din teama de o sancţiune.

Mircea Căpăţînă, Co-Founder & Marketing Director, SmartBill 

► Mi se pare că va trebui noi, societatea, să tragem linie  între ce este musai să faci cu AI,  chestiuni de legal, de finanţe în companie, şi cealaltă extremă, unde contează să fie despre oameni.

► Suntem datori să creăm tehnologii aici, în România, pentru IMM-urile noastre. Şi ţintim să ne ducem înspre a automatiza contabilitatea cât mai mult, în aşa fel încât contabilul să devină un creier de operaţiuni pentru clienţii lui şi să nu mai fie un personaj care introduce date de mână într-un calculator.

► Nu vrem să înlocuim contabilii, vrem să îi scăpăm pe ei de a face toată munca manual

Claudiu Cazacu, Consulting strategist XTB 

► Zona de investiţii şi zona financiară, alături de cea de programare, au fost printre primele care au fost tentante pentru investitori, pentru utilizatori de tehnologie. Există destul de clar în mintea investitorilor  speranţa că vor putea folosi AI-ul cu privire la investiţii.

► Această ipoteză a fost la început departe de realitate, însă tinde să devină tot mai aproape Avem multe proiecte în dezvoltare. Avem un proiect pilot în America de Sud, există şi o variantă care deja există în regiunea noastră. Tehnologia se schimbă foarte mult.

► Foarte importantă e şi suveranitatea datelor.

► Cred că factorul uman nu va dispărea, dar tehnologia va juca un rol mult mai mai important chiar decât în 2026.

Silviu Stoica, Partner, PNSA 

► Discuţia despre AI pentru pentru viitor este dacă aduce o nouă economie sau nu, şi cum ne vom plia fiecare în noua economie. Poate nu anul viitor, dar dacă în 2-3 ani nu se întâmplă înseamnă că, de fapt, nu este o revoluţie cu adevărat.

► Avocatul combină  două roluri esenţiale: partea de execuţie, dar şi partea de judecată. E clar că AI  rezolvă sau va simplifica destul de mult şi rolul,  şi implicaţiile, şi efectul. În partea de execuţie se întâmplă deja

► Dar partea a 2-a, de judecată, cred că poate să fie diferenţa, acolo cred că se va juca şi viitorul profesiei.

Andrei Negulescu, Chief Growth Officer, Matricia Solutions

► Una dintre principalele mele îngrijorări este că, peste cinci ani, nu vom vedea rămânând în urmă doar companiile care nu au adoptat inteligenţa artificială, ci şi pe cele care au implementat-o greşit.

► Acestea riscă să îşi piardă avantajul competitiv dat de creativitatea angajaţilor şi de implicarea lor directă în îmbunătăţirea proceselor.

► Rolul tehnologiei şi al digitalizării este să preia sarcinile care nu aduc valoare adăugată, astfel încât oamenii să îşi poată dedica timpul şi energia activităţilor care contează cu adevărat pentru business şi care contribuie la creşterea competitivităţii companiei.

Lucian Bondoc, Managing Partner Bondoc & Asociaţii

► România are un deficit foarte mare în zona IT.

► Deşi ne lăudăm frecvent cu acest sector, domeniul în care suntem cu adevărat puternici este cel al securităţii cibernetice, dar şi acolo pe un segment relativ restrâns.

► Suntem pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de specialişti IT raportat la populaţie, iar acest lucru ne va costa şi în anii următori.

► În lipsa unui plan strategic la nivel de ţară, acest deficit va împiedica dezvoltarea unui ecosistem mai amplu în domeniul tehnologiei.

► Problema cu inteligenţa artificială este că aceasta ar putea determina inclusiv o schimbare a modelului socioeconomic

Yannis Jacob-Draghici, General Manager Wonderful

► Asistăm la o schimbare fundamentală a modului în care clienţii interacţionează cu companiile.

► Este o transformare care se întâmplă deja şi care va obliga organizaţiile să regândească nu doar felul în care comunică şi oferă servicii clienţilor, ci şi modul în care îşi desfăşoară activitatea şi generează venituri

► Deseori aud oameni spunând că modelele lingvistice mari, LLM-urile, se bazează doar pe analiză statistică şi pe predicţii, ca şi cum acest lucru ar fi un dezavantaj.

► În realitate, trăim deja într-o lume în care foarte multe dintre deciziile pe care le luăm se bazează pe date statistice

Daniel Marin, Chief Data Officer, BRD

► Continuăm şi în 2027 investiţiile în digitalizare, cloud şi inteligenţă artificială şi vom valorifica parteneriatele strategice pe care grupul ni le pune la dispoziţie.

► Nu vrem să ne limităm la experimente tehnologice şi proiecte-pilot, ci să dezvoltăm soluţii care să aducă rezultate concrete.

► Avem o strategie bine conturată în zona de date şi AI şi cred că proiectele pe care le vom livra anul viitor vor avea rezultate vizibile inclusiv pentru clienţii băncii

► Inteligenţa artificială, atunci când este folosită corect, îi ajută pe clienţi să fie mai informaţi, mai activi şi mai atenţi la deciziile pe care le iau

Mugur Podaru, Director Operaţiuni la Distanţă, CEC Bank

► Inteligenţa artificială ne ajută să optimizăm procesele şi să oferim servicii bancare mai rapid, dar există şi limite pe care trebuie să le respectăm.

► Nu putem expune informaţiile interne ale băncii şi nici permite accesul necontrolat al unor sisteme AI externe la bazele noastre de date.

► Astfel de soluţii sunt dezvoltate, de regulă, pe infrastructura proprie a băncii, într-un mediu în care putem păstra controlul asupra informaţiilor.

► Lucrăm în prezent la schimbarea sistemului de core banking, un proiect amplu, care presupune şi modernizarea infrastructurii tehnologice a băncii.

► În paralel, schimbăm şi sistemele din jurul acestuia, astfel încât să putem simplifica procesele şi să dezvoltăm noi servicii digitale.

Autori: Cristina Bellu, Roxana Rosu
Sursa textului și a fotografiilor: Ziarul Financiar